TERORISTUL NR. 1

Mândria şi orgoliul l-au doborât în tină
Din locul plin de glorii şi străluciri cereşti
Şi, culmea, milioane şi azi i se închină
Sfidând şi invitaţii şi stări dumnezeieşti.

Ajuns în întuneric, în bezna cea mai groasă
N-a stat pe gânduri, ci a clocit un plan
Să-ndoctrineze oameni cu dogma-i mincinoasă
Să nu mai poată merge spre veşnicul Canaan...

Au înghiţit pastila ce conţinea otravă,
S-au pus în slujba drăcescului sistem
Ce răspândeşte praf, mizerie şi pleavă
Şi mult ironizează credinţa ce-o avem.

Pe unii-i foloseşte să semene teroare
Sub orice formă, în orice loc, oricând
Şi dacă rezultatul e moarte şi oroare
Se bucură enorm, în ritm vioi dansând

O, de ar ştii mulţimea ce tragedii creează
Acel ce-a fost odată în slavă-nveşmântat
Cum cu plăcere mare familii-ndoliază
Ar alerga degrabă la Cel ce-a înviat!

Cu-acea diplomaţie de care dă dovadă
A reuşit să intre şi-n marii diplomaţi
Şi ştim ce a urmat: au început să cadă
Ostaşii care-au fost în bătălii chemaţi.

De nu suntem atenţi va reuşi să fure
Tot ce-a sădit în suflet Mesia prin Cuvânt
El poate folosi şi-o carte şi-o secure
Ca să prevină fiinţe să ia un Legământ.

Se cere-acum credinţă, se cere şi veghere
Să nu-l lăsăm să-şi facă lucrarea de tiran
Să apelăm la Cel ce dă-n necaz putere
Ca să străbatem calea spre veşnicul Liman.

George Cornici